Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.
Istoric si origine
Desi exista multe teorii asupra originii aceste rase de caini, Ciobanescul Australian, in forma sa actuala, s-a dezvoltat in exclusivitate in Statele Unite. Rasa a primit numele de Ciobanesc Australian , datorita asocierii sale cu Ciobanestii Basci, care au sosit in America in anii 1800, din Australia.
Popularitatea acestei rase de caini in America a crescut foarte mult dupa al II-lea Razboi Mondial, odata cu explozia echitatiei gen Western si a spectacolelor de Rodeo. Astfel, cainii au devenit cunoscuti marelui public prin intermediul spectacolelor de Rodeo,spectacolelor ecvestre, filmelor cinamatografice si televiziunii. Multilateralitatea acestor caini, precum si usurinta cu care se dresau, i-a facut foarte utili in multe ferme si ranch-uri americane. Fermierii americani au crescut aceasta rasa de caini, mentinanu-i si dezvoltandu-i versatilitatea, inteligenta ascutita , instinctul de turma si vigilenta.
Ciobanescul Australian a fost inregistrat in diferite registre genealogice, incepand din anul 1950. In 1990, Asociatia Americana a Ciobanescului Australian a fost stabilita ca fiind clubul parinte al rasei , reprezentant al rasei in American Kennel Club. In anul 1991, in septembrie, AKC a recunoscut oficial Ciobanescul Australian ca rasa de caini de sine statatoare, acceptand-ul in Registrul Genealogic .
Aspect exterior si dimensiuni
Ciobanescul Australian este un caine de talie medie, bine echilibrat, usor mai lung decat inalt. Talia este de aproximativ 50-56 cm la masculi si 48-50 cam la femele.
Este un caine solid construit, cu osatura moderata. Dimorfismul sexual este marcant, masculii fiind bine construiti, dar fara a fi grosolani , iar femelele sunt mai usoare, dar fara a avea constitutie debila. Capul acestui caine este bine conturat, uscativ dar puternic. Trebuie sa fie proportional cu corpul.
Botul este egal in lungime, sau usor mai scurt decat craniul. Privite din profil, botul si occipitalul formeaza planuti paralele, separate de un stop moderat, dar bine definit.Botul este usor conic de la baza spre varf si se termina rotunjit. Capul este expresiv, cu o expresie inteligenta, atenta, alerta , infocata.
Ochii acestui caine pot fi caprui, albastri sau de orice variatie sau combinatie de culori, inclusiv patati sau marmorati. Urechile sunt triunghiulare, de marime moderata, prinse sus pe cap.In atentie, pot fi indreptate spre inainte , sau inspre lateral, ca o rozeta. Urechile lasate pe spate sau atarnande sunt defecte severe. Craniul este plat in crestet, sau usor rotunjit, cu protuberanta occipitaului stearsa.Stopul este moderat bine deifinit.
Gatul acestui caine este puternic, de lungime moderata , usor arcuit, prins bine de umeri. Linia superioara : -spatele este drept si puternic, orizontal, de la greaban spre solduri. Crupa este usor lasata. Pieptul nu este larg, dar toracele este adanc cu punctul cel mai decliv atingand articulatia cotului. Coastele sunt lungi, bine arcuite, elaastice. Coada este dreapta, poate fi cupata sau poate fi mai scurta din nattere, dar nu trebuie sa depaseasca 10 cm in lungime.
Trenul anterior : Spata este lunga, plata, bine inclinata spre inapoi, bine prinsa de corp. Bratul , care ar trebui sa fie cam de aceiasi lungime cu spata , formeaza un unghi de aproximativ 90 grade cu acesta. Membrele anterioare sunt drepte, perpendiculare pe sol. Membrele sunt puternice, cu scheletul drept, puternic. Fluierele sunt de lungime medie si usor inclinate. Labele sunt ovale, compacte, cu pernitele apropiate, cu unghii bine arcuite. Pernitele sunt rezistente si cu epidermul ingrosat.
Trenul posterior: Largimea soldurilor este egala cu largimea umerilor. Unghiul dintre pelvis si femur este egal cu cel dintre spata si humerus, formand un unghie de aproximativ 90 grade. Articulatia grasetului este bine definita, jaretul moderat inclinat. Jaretii sunt scurti, perpendiculari pe sol si paraleli intre ei, vazuti din spate. Pintenii care apar trebuie indepartati chirurgical. Labele sunt ovale, compacte , cu degetele apropiate si unghii arcuite. Pernutele sunt groase, rezistente.
Roba are parul de textura medie, drept sau usor ondulat, de lungime medie si rezistent la intemperiile vremii. Subparul difera ca si grosime, in functie de climat. Parul este scurt si moale pe cap, urechi, fata anterioara a membrelor toracice si sub jareti. Fata posterioara a membrelor toracice este mai bogata in invelis pilos. Masculii au un fel de coama, mai bogata decat femelele. Ca si culoare, roba poate fi albastra, neagra, roscata, roscat cu semne albe sau pete de foc . Linia unui guler de culoare alba nu trebuie sa depaseasca punctul greabanului. Albul este acceptat pe gat, unde poate forma un guler total sau partial, pe piept, pe membre, partile laterale ale botului, pe crestetul capului. Pe cap nu trebuie sa predomine albul, iar ochii trebuie sa fie inconjurati in intregime de culoare si pigment.
Mersul Ciobanescului Australian este lin, usor , liber. Exprima o mare agilitate in miscare, cu un pas foarte bine echilibrat, capabil sa acopere distante lungi. Membrele anterioare si posterioare se misca paralel cu linia mediana a corpului. Pe masura ce viteza de deplasare a cainelui creste, labele picioarelor ( anterioare si posterioare) converg spre centru, spre linia mediana, in timp ce spatele ramane drept, la acelasi nivel. Ciobanescul Australian trebuie sa fie foarte agil si capabil sa schimbe directia sau alura instantaneu, cu usurinta.
Personalitate
Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.
Relatiile cu familia si casa
Este un excelent caine de familie, adora sa mearga cu masina sau sa-si insoteasca stapanul in plimbarile calare, doar pentru a fi in compania lui Ca si caine de ferma, isi indeplineste sarcinile cu multa responsabilitate si rigurozitate , adunand turmele sau gasind animalele ratacite prin tufisuri . Multi dintre acesti caini isi insotesc stapanii in actiunile de voluntariat din casele de copii orfani sau de handicapati fizic sau mintal, in cadrul unor actiuni de terapie pentru aceste categorii sociale. Sunt caini care solicita destul de mult atentia si preocuparea stapanului, insotindu-l din camera in camera , dorind sa fie tot timpul in prezenta acestuia. Deoarece au un puternic instinct de protectie a teritoriului si a bunurilor stapanului, acesti caini trebuie controlati cu fermitate, pentru a nu deveni excesiv de agresivi.
Dresajul
Este un caine usor de dresat, usor de intretinut si foarte dornic de a face pe plac stapanului. Aussie a fost si este inca folosit ca si caine ghid pentru nevazatori , hipoacuzici , in politie si in actiunile de depistare a stupefiantelor , in actiunile de salvare montana sau de cautare , in urma catastrofelor .In regiunile arctice sunt folositi chiar ca si caini de sanie. Pe scurt, Ciobanescul Australian este un caine cu o versatilitate si o capacitate mare de adaptare la situatii foarte diferite .
Aussie este un caine foarte activ, necesitand mult exercitiu fizic zilnic, pentru a preveni plictisirea si dezvoltarea unor obiceiuri distructive. Datorita nivelului inalt de energie pe care il au, combinat cu inteligenta deosebita, acesi caini au nevoie permanent sa li se dea ceva de facut , fie ca trebuie sa aiba grija de copiii, sa apere casa, sa pazeasca si sa adune turma sau sa concureze in diferite concursuri canine.
Boli si afectiuni curente
Cea mai comuna problema a acestor caini este displazia de sold. Aceasta este o maladie transmisibila genetic, desi, factori de mediu, cum ar fi cresterea excesiva si castigul rapid in greutate pot inrautati problema. Boala se poate diagnostica prin radiografiere, care se face in jurul varstei de 8-9 luni, sau mai devreme, daca apar probleme locomotorii. Exemplarele folosite la reproductie se vor examina obligatoriu pentru a determina daca au sau nu boala. Radiografiile vor fi trimise la OFA- Fundatia de Ortopedie pentru Animale, unde vor fi examinate de un specialist, care va califica conformatia articulatiei soldului ca fiind excelenta, buna, satisfacatoare sau displazica (variind de la moderat la sever).
Cainii din rasa Ciobanesc Australian mai prezinta o serie de probleme oculare, care sunt de asemenea ereditare, si care afecteaza vederea in diferite grade, mergand pana la pierderea totala a vazului. Aceste afectiuni pot fi : coloboma oculara, coloboma irisului, cataracta juvenila sau senila, dezlipirea de retina, membrana pupilara persistenta, atrofie retiniana progresiva, districhiazis. Din cauza frecventei mari a aparitiei acestor afectiuni, cainii folositi la reproductie sunt supuse anual unui control oftalmologic, si trebuie sa fie evaluate de Fundatia pentru Oftalmologie Canina.
Foto : internet Sursa articol : aici
