Si , la final , un masaj :
Masaj de pisica - MyVideo România
Se afișează postările cu eticheta hrana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta hrana. Afișați toate postările
[ FOTO ] PISICI DE BUCURESTI , CAUTAM STAPAN !!!
------------------
Stapana noastra pleaca definitiv din tara si nu ne poate lua !
CAUTAM UN SUFLET CALD !!!!!!!PRIMA FOTO : SISSI , 11 ANI
A doua foto : Peles si Aramis , 7 ani , castrati
A treia foto : Hara , 11 ani
--------------
6 PISOI DE 6 SAPTAMANI ... CAUTAM STAPAN !!!
Sase pisoiasi care s-au nascut pe 15 august in casa unui colectionar/inmultitor de pisici, intr-un sat din apropierea orasului Urziceni, traiesc in conditii mizerabile.
Sunt tinuti intr-o camera intunecoasa,cu fecale pe jos, sint foarte infestati cu purici, sunt nedeparazitati intern si nevacinati si expusi bolilor.
Sunt tinuti intr-o camera intunecoasa,cu fecale pe jos, sint foarte infestati cu purici, sunt nedeparazitati intern si nevacinati si expusi bolilor.
Stapanul lor este un pensionar care nu isi permite sa le intretina si le hraneste din donatiile unei persoane miloase din Bucuresti.
Au nevoie urgent sa fie salvati din aceasta casa pentru a li se putea oferi o sansa la viata.
Dintre cei sase pisoi, unul este subdezvoltat si are nevoie mare de o consultatie la veterinar.
Am sterilizat toate femelele din casa, care sint destul de salbatice pentru ca ast
a este soarta tuturor pisicilor din acea casa, fiindca sint neglijate pana se salbaticesc...
a este soarta tuturor pisicilor din acea casa, fiindca sint neglijate pana se salbaticesc...Daca cineva poate salva macar pe unul dintre ei, ma poate contacta la TEL : 0722.725.40
6 sau aronzepelin@yahoo.com
6 sau aronzepelin@yahoo.com[ video ] CAINII SI RECORDURILE LOR !
1. Cele mai lungi urechi
Verificat : Câinele cu cele mai lungi urechi înregistrat în Cartea Recordurilor în 2004 este un Bloodhound, Tigger; urechea dreaptă are 34,9 cm, iar cea stângă 34,2 cm.
2. Cele mai multe mingi de tenis ţinute în gură
Verificat : Augie, un Golden Retriever, deţine din 2003 recordul de 5 mingi de tenis ţinute simultan în gură.
3. Cel mai urât
Verificat : Chi Chi, un Chinese Crested Dog, a câştigat de 8 ori concursul „Cel mai urât câine din lume”, ţinut anual în America.
4. Urmărirea hoţului
În 1925, un Dobermann pe nume Sauer a urmărit şi prins un hoţ pe o distanţa de 160 km prin Great Karoo, în Africa de Sud.
5. Cel mai înalt
Verificat : Cel mai înalt câine din lume este, din Noiembrie 2009, Titan, un Dog German, măsurat la 107,3 cm la greabăn (devansându-l pe Gibson, fostul deţinător).
6. Cel mai scund
Verificat : Boo Boo, o fetiţă de Chihuahua cu păr lung de 0,9 kg, are 10,16 cm.
7. Cel mai scurt
Verificat : Cel mai scurt căţel este o fetiţă de Chihuahua pe nume Brandy (Heaven Sent Brandy), care în 2005 avea 15,2 cm lungime.
8. Cel mai scund, scurt şi uşor
Sylvia, o fetiţi de Yorkshire Terrier, este cel mai mic câine din istorie, care a murit la doi ani, în 1945, măsurând: 6,35 cm la greabăn, 8,9 cm de la nas la coadă şi 113 g.
9. Cel mai greu
Verificat : Zorba (Aicama Zorba of La-Susa), un Mastiff Englez, avea în 1989 156 kg la 8 ani; avea 250 cm lungime şi 94 cm la greabăn.
10. Deschis geamul maşinii cel mai repede
Verificat : Câinele care a deschis geamul unei maşini cel mai repede este Stricker, un Border Collie care, în 2004, a reuşit să deschidă geamul în 11,34 secunde.
11. Cel mai bătrân
Un Câine de Cireadă Australian, Bluey, a ajuns până la vârsta de 29 ani şi 5 luni şi a murit în 1939.
Verificat : Butch, un Beagle din SUA, a trăit 28 de ani, între 1975 şi 2003.
12. Cei mai mulţi câini plimbaţi simultan pe 1 km de un om: 24
Verificat : În 2008, Danny Boskovski a plimbat 24 de câini în lesă pe 1 km, pornind cu 27 iniţial.
13. Detecţie droguri
Cel mai mare număr de capturi de droguri într-un an a fost de 969 în 1988 (în valoare de 182 de milioane de dolari), realizat de o pereche de câini, Rocky şi Barco în Rio Grande Valley („Valea Cocainei”). Câinii au fost atât de eficienţi, încât traficanţii de droguri din Mexic au pus un preţ pe aceştia de 30.000 $.
14. Cea mai înaltă săritură
Verificat : Cea mai înaltă săritură înregistrată în Cartea Recordurilor este de 172,7 cm, reuşită în 2006 de Cinderella May.
15. Cea mai lungă săritură
Un Greyhound pe nume Bang a sărit în lungime 9,144 m, încercând să prindă iepurele la o cursă în 1849.
16. Cea mai adâncă scufundare în apă
Verificat : Shadow, un câine adoptat, s-a pregătit şase luni şi a reuşit să se scufunde până la 3,96 metri sub apă, cu ajutorului unui echipament special.
17. Cea mai înaltă căţărare pe cauciucuri
Verificat : Un câine a reuşit să se caţere pe 12 cauciucuri puse unul peste celălalt, ajungând la o înălţime de 2,84 metri.
18. Cea mai lungă aşteptare pentru injecţia letală
Verificat : Word, un câine din rasa Lhasa Apso, a fost pus pe lista câinilor care trebuie eutanasiaţi timp de 8 ani şi 190 de zile după ce a muşcat două persoane, între 1993 şi 2001 şi apoi eliberat.
19. Săritul corzii
Un câine a sărit de 63 de ori peste coardă într-un minut.
-------------------
Recorduri colectate de la MIRCEA ( hemu-ha@dresajprinjoaca.ro )
DOG MAPAMOND - Cel mai bătrân câine din lume ...
La prima vedere, Pusuke nu impresionează cu nimic. Pare doar o corcitură deţinută de o casnică din Japonia. Însă acest animal are acum 25 de ani, echivalentul a 120 de ani pentru un om, ceea ce-l califică automat pentru Cartea Recordurilor.
Stăpâna, Yumiko Shinohara, în vârstă de 41 de ani, aşteaptă cu nerăbdare ca cei de la Guiness Book să-i înmâneze certificatul şi diploma lui Pusuke pentru cel mai bătrân câine din lume. Până acum acest titlu onorific a fost deţinut de un mascul din rasa Australian Kelpie, care are 21 de ani şi cinci luni.
Deşi este extrem de bătrân, Pusuke este foarte vioi, mai ales atunci când este scos la plimbare. Sănătatea lui a fost pusă la încercare în urmă cu doi ani, când animalul a fost lovit de o maşină şi i-au fost afectate numeroase organe interne. Însă, după o operaţie de cinci ore, acesta a început să-şi revină.
"Îl consider drept copilul meu. Nu ştiu cum face să trăiască atât de mult, dar o să am grijă de el ca să ajungă la 30 de ani", a declarat stăpâna sa.
*********
Articol :
Alina Alexandru
4 mituri despre câini spulberate
Alte patru mituri ce s-au dovedit a fi false !
1. Câinele care urlă noaptea aduce ghinion.2. Câinele negru aduce ghinion.
3. Copilul nou-născut lins pe faţă de un câine se va vindeca mai repede ca alţi copii.
4. Câinele negru în cerul gurii e rău.
Sursa : aici
21 mituri despre câini legate de comportament
1. Dobermannilor le creşte creierul şi la 7 ani craniul rămâne prea mic, aşa că înnebunesc (uneori te omoară în somn).
FALS.
Probabil conceput iniţial să sperie vreun copil neascultător, mitul nu are nicio bază reală. Deşi boala există, ea este întâlnită mult mai des la câinii de talie mică, cu capul mic. Chiar şi în acele cazuri, câinii nu „înnebunesc”, nu muşcă, ci suferă.
1. Jocul cu cârpa îl face agresiv.
FALS.
Mai multe informaţii la Metoda: Dresajul prin joacă.
3. Puiul care mârâie când se joacă va fi agresiv la maturitate.
FALS.
Există câini foarte calmi, docili, care mârâie puternic când se joacă anumite jocuri.
Puiul care mârâie poate, totuşi, să arate că nu cedează decât foarte greu atunci când vrea ceva. Asta însă duce la agresivitate doar dacă se greşeşte abordarea acestui câine, uneori nici chiar atunci.
4. Câinele hrănit cu carne crudă va muşca sau deveni agresiv.
FALS.
Cei mai mulţi care spun asta se confruntă cu un câine care mârâie când primeşte primul os. Cauza însă e destul de clară: câinele are ceva de preţ (care mai e şi nou) şi reacţionează nepotrivit. Deşi este o problemă ce trebuie rezolvată, ea exista deja în aceşti câini, osul nu a făcut decât să o scoată la iveală; putea la fel de bine să se poarte la fel cu o altă jucărie sau chiar cu mâncarea lui obişnuită.
5. Câinele trebuie să stea în curte ca să fie fericit.
FALS.
Deşi toţi câinii au nevoie de mişcare, iar o curte este foarte folositoare, câinii din apartament pot trăi cel puţin la fel de mulţumiţi, dacă sunt scoşi afară suficient de des.
O excepţie notabilă sunt câinii de muncă, extrem de energici, cu care este foarte greu de trăit în casă.
6. Câinii şi pisicile se urăsc de la naştere.
FALS.
Există mulţi câini şi pisici care trăiesc împreună fără probleme. În plus, nicio specie nu se naşte urând o altă specie, cel mult devine astfel. Câinele fugăreşte pisica pentru că ea fuge, din acelaşi instinct care-l face să alerge după o minge, iar pisica fuge de câine pentru că vede diferenţa de forţă şi nu vrea să rişte o confruntare.
7. Castrarea diminuează agresivitatea sau face câinele mai calm.
PARŢIAL FALS.
Deşi agresivitatea faţă de alţi masculi se va diminua ca urmare a interesului redus acordat femelelor, agresivitatea faţă de oameni şi comportamentele neplăcute vor rămâne neschimbate (inclusiv călăritul picioarelor noastre sau al altor câini, dacă devenise deja un obicei).
8. Câinele castrat nu mai poate face pază.
FALS.
Din contră, câinele castrat nu va mai putea fi ademenit cu o femelă în călduri. Agresivitatea şi teritorialitatea însă rămân neschimbate.
9. Câinele agresiv e bun şi de pază.
PARŢIAL FALS.
Nu orice câine agresiv îşi va păzi teritoriul, există mai multe tipuri de agresivitate şi nu sunt toate legate între ele. Unii câini sunt agresivi doar cu alţi câini, alţi oameni sau chiar cu stăpânii, asta nu garantează nici măcar că vor lătra la un intrus.
10. Dacă hrăneşti un câine, sunteţi prieteni.
FALS.
Există oameni care sunt muşcaţi de câinii pe care îi hrănesc, chiar şi stăpânii acestora. Deşi e foarte puţin probabil să muşte mâna care ţine mâncarea (nu vorbesc aici de un hoţ care încearcă să ademenească un câine de pază), poate muşca mai târziu.
11. Câinele care latră sau mârâie e agresiv.
FALS.
Deşi unii cu siguranţă sunt, câinii care latră sau mârâie o pot face din alte motive decât agresivitate: pot fi frustraţi că nu se joacă, nu mănâncă, nu au apă de băut, sunt legaţi, sunt în spatele unui gard, pot lătra de frică, nesiguranţă, etc.
Nu e o idee bună să vă apropiaţi de un câine care latră sau mârâie, totuşi, dacă nu ştiţi cauza.
12. Câinele care latră nu muşcă.
FALS.
Lucrurile stau uneori chiar pe dos, câinele care latră nu va muşca, iar cel care o face nu latră înainte.
13. Dacă dă din coadă, vrea să se joace, e prietenos.
PARŢIAL FALS.
Deşi în general e adevărat, unii câini dau din coadă şi când sunt agresivi, înainte de un atac. Cei care o fac însă, au o poziţie rigidă şi în general se uită fix. Cei care vor să se joace, dau din coadă (deşi nu mereu sau nu de la început), vin cu paşi relaxaţi.
14. Dacă întinzi mâna după el şi câinele fuge, înseamnă că a fost bătut.
PARŢIAL FALS.
Deşi un câine bătut se poate feri astfel, poate la fel de bine să fie bucuros sau agresiv. În plus, cei care se poartă aşa pot fi doar speriaţi de ceva ce faceţi: sunteţi prea mari, masivi, zgomotoşi, aveţi o căciulă/pălărie ciudată, umbrelă, veniţi prea direct, etc.
15. Dresajul poate demoraliza câinele.
PARŢIAL FALS.
Dacă se aplică metode mai dure de dresaj unui câine care nu suportă corecţii, rezultatul va fi, cel mai probabil, un câine speriat sau precaut, care se târăşte la sol când aude o comandă, cu urechile lipite de cap. Din fericire, există şi metode (inclusiv a mea, dresajul prin joacă), care nu doar că nu demoralizează câinele, îl fac să aştepte cu nerăbdare comenzile.
16. Câinele bătrân nu poate fi dresat.
FALS.
Orice câine, la orice vârstă, poate învăţa lucruri noi, inclusiv noţiuni de dresaj, chiar dacă, în cazul unui câine bătrân, va dura mai mult sau va fi mai greu de găsit ceva care să-l motiveze. Evident, depinde şi ce anume vreţi să-l învăţaţi, Agility nu ar fi o alegerea excelentă pentru un câine senior, nu neapărat pentru că nu ar face faţă, ci pentru că riscul de accidentare e mai mare.
Pe de altă parte, câinii (bătrâni sau nu) care au probleme medicale (inclusiv dacă sunt sub tratament pentru ceva minor, aparent fără legătura cu ceea ce vreţi să-l învăţaţi) pot refuza să participe la dresaj din cauză că resimt durere, disconfort sau o lipsă de coordonare.
17. Puiul nu poate fi dresat decât după 6 luni.
FALS.
Multe probleme de comportament ale câinilor adulţi încep din copilărie. Dacă s-ar fi lucrat atunci puţin cu ei, nu ar mai fi fost nevoie să se lucreze acum de 10 ori mai mult (poate acum e chiar prea târziu ca să se mai facă ceva). E adevărat că, cât timp e pui, câinele se concentrează greu la un singur lucru, îşi pierde repede interesul şi nu poate fi corectat, dar se poate lucra cu el.
Pe de altă parte, oricât de bun ar fi dresajul făcut, caracterul câinelui se va definitiva doar după ce se maturizează, moment în care puteţi descoperi comportamente pe care nu le doriţi (poate deveni agresiv cu străinii care intră singuri în curte, iar dv poate nu vreţi asta). Acesta nu e însă un motiv deloc bun pentru a nu da câinele la dresaj decât atunci.
18. Dacă îi ofer de mâncare sau jucării ca să asculte, îl mituiesc.
PARŢIAL FALS.
Întreaga idee de dresaj, câinele care ne ascultă, se bazează pe un singur lucru: câinele vrea ceva de la noi, fie vrea ceva bun ce avem (mâncare, jucării, atenţie, etc.), fie vrea să scape de ceva rău (corecţii) şi caută soluţii pentru a ajunge acolo. Deşi unii câini lucrează/ascultă din plăcere, cei mai mulţi nu o vor face fără să le oferim ceva.
Chiar şi cei care lucrează din plăcere o fac în primul rând pentru că au fost învăţaţi într-un mod plăcut sau măcar nu le-a fost distrus entuziasmul iniţial. Şi aceste aspecte pot fi privite ca o mituire, dacă vrem.
Ideea de reţinut aici însă e că un câine nu poate face orice vrea oricând vrea, pentru că lumea în care trăieşte (a noastră) e plină de pericole (maşini, otravă pe jos, oameni imprevizibili, etc.) şi de reguli care nu au nici un sens pentru el (nu are voie să omoare animale mici, pisici, găini, etc., nu are voie să sară pe oameni dacă e ud pe jos, nu are voie să sape în dreptul florilor, etc.).
19. Comenzile trebuie spuse pe un ton dur ca să fie ascultate.
FALS.
Tonul dur aduce cu sine o ameninţare de tipul „dacă nu asculţi, primeşti corecţie”. Deşi sunt încă mulţi cei care lucrează astfel, există şi alte metode care dau roade, prin urmare nu e necesar să folosiţi un ton aspru.
20. Câinii din rasa „X” nu pot fi dresaţi.
FALS.
Cu siguranţă, unele rase sunt mai uşor de dresat ca altele în anumite privinţe, dar asta nu înseamnă că ar exista rase ce nu pot fi dresate. Dresajul ţine în primul rând de motivaţie: dacă găsim motivaţia bună, putem dresa orice câine într-un anumit grad.
21. Câinele nu trebuie deranjat la masă sau când doarme.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Câinii sunt, în primul rând, animale şi e de aşteptat să-şi apere mâncarea, chiar dacă nouă ni s-ar părea că arată lipsă de încredere sau respect, ei nu au aceste noţiuni şi pot răspunde agresiv. Similar, câinele trezit din somn, ca şi noi, nu gândeşte limpede şi are nevoie, ca şi noi, de timp pentru a se dezmetici. În ambele cazuri, dacă insistăm să-l deranjăm, putem fi muşcaţi.
Cu toate astea, câinele trebuie obişnuit să nu fie agresiv pe lângă mâncare, lucru care poate fi făcut fără intimidări şi confruntări.
Sursa : aici
7 mituri despre caini legate de sanatate
1. Nasul rece e semn că e sănătos.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Câinele poate însă să fie bolnav şi cu nasul rece pentru că tocmai a băut apă.
Pe de altă parte, câinele poate fi sănătos, dar să aibă nasul uscat pentru că a stat în soare sau dintr-un alt motiv similar.
2. Câinii se pot arde la soare.
ADEVĂRAT.
Câinii se pot arde pe nas (mai ales dacă nu e foarte pigmentat) sau pe piele, daca au părul scurt (sau au fost tunşi recent).
3. Câinii mănâncă iarbă pentru că le e rău.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Câinii şi pisicile mănâncă uneori iarbă dacă au indigestie. Iarba îi face să vomite şi se simt mai bine.
Alţi câini însă mănâncă iarbă pentru a atrage atenţia stăpânilor, pentru că a devenit obişnuinţă sau posibil pentru a scăpa de un miros neplăcut din gură.
4. Arsul pe bot imunizează câinele împotriva jigodiei.
FALS.
Unul dintre cele mai barbare mituri care încă e crezut de unii în România, mai ales în cazuri terminale. Singurul efect e durerea de moment, jigodia nu poate fi eliminată, încetinită sau prevenită în vreun fel prin această metodă.
5. Gura câinelui e mai curată ca cea a unui om.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Deşi saliva câinilor are proprietăţi antiseptice şi ajută la refacerea rănilor distrugând anumite bacterii care ne afectează, aceasta conţine si alte bacterii, diferite de ale noastre, care pot îmbolnăvi oamenii cu sistemul imunitar slăbit.
6. Câinii trebuie să fie părinţi înainte de a fi castraţi.
FALS.
Ideea este că în felul acesta, masculul va fi satisfăcut, femela îşi va dezvolta instinctul matern şi ambii vor fi mai calmi. Toate cele 3 sunt însă false.
Instinctul matern e doar temporar, masculul vrea „satisfacţie” doar când simte o femelă în călduri şi niciunul dintre ei nu devine mai calm după asta. Mai mult, femela e supusă unor riscuri pe timpul sarcinii şi după.
7. Câinii au nevoie de o montă pentru a se maturiza.
FALS.
Maturizarea vine cu vârsta. Nu există nicio dovadă că monta ar ajuta în vreun fel câinele pe termen lung, mai puţin faptul că la monta viitoare va fi mai pregătit.
Sursa : aici
7 mituri despre caini legate de anatomie
Voi adăuga alte mituri pe măsură ce iau cunoştinţă de ele şi pe măsură ce termin de scris articole care le explică detaliat.
1. Câinii pot cheli.
ADEVĂRAT.
Câinii îşi pot pierde părul de pe urechi şi piept. Cei mai des afectaţi sunt cei din rasele cu părul scurt, ca Dachshund.
2. Există mâncare care să oprească căderea părului.
FALS.
Până în prezent cel puţin, nu există o astfel de mâncare.
3. Când muşcă, fălcile unui pitbull se blochează.
FALS.
Nu există nicio diferenţă în anatomia fălcilor unui pitbull şi a altor câini şi nu există nici un mecanism anatomic care să blocheze fălcile. Totul ţine de forţa exercitată de câine, care e cu atât mai mare cu cât muşchii sunt mai puternici şi cu cât fălcile sunt mai mari.
4. Basenji e singurul câine care nu poate lătra.
FALS.
Nu ar trebui să latre, dar o poate face, anatomic nu există diferenţe faţă de alte rase.
5. Periatul e bun pentru blană.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Periatul menţine blana curată, neîncâlcită, şi stimulează circulaţia sângelui de sub piele.
Dacă se exagerează însă (periat apăsat, des), se pot deteriora structura pielii şi a firelor de păr.
6. Câinii văd alb-negru.
FALS.
Câinii pot vedea mai multe culori, deşi nu cât un om.
7. Vârsta în anii noştri ai unui câine se obţine înmulţind vârsta acestuia cu 7.
FALS.
Vârsta câinelui ţine de talia acestuia; un dog german trăieşte mai puţin ca un chihuahua, în general. Din acest motiv, transformarea în ani umani nu se face la fel pentru toate rasele.
Sursa : aici
10 mituri despre câini legate de hrana
Anumite mituri despre câini încă sunt considerate ca fiind adevărate de mulţi oameni din întreaga lume, iar unele dintre aceste mituri rezistă de foarte mult timp. Motivul principal este lipsa de informare din surse bune, de încredere şi dorinţa de înţeles de a crede că animalul din dotare e cu totul special.
Nu toate miturile de mai jos sunt false, ele poate fi false, parţial false, adevărate sau parţial adevărate.
Voi adăuga alte mituri pe măsură ce iau cunoştinţă de ele şi pe măsură ce termin de scris articole care le explică detaliat.
1. Puiul care are burta umflată are viermi.
PARŢIAL ADEVĂRAT.
Puii care sunt infestaţi puternic cu viermi pot avea burta mare, dar nu este acesta singurul motiv. Muşchii abdominali ai unui pui sunt slabi, iar organele interne sunt mai mari proporţional decât ai unui adult, fapt ce face ca acestea să nu poată fi susţinute foarte bine.
2. Laptele de vacă face viermi.
FALS.
Unul dintre motivele pentru care nu se recomandă lapte puilor este că aceştia ar face viermi (ascarizi). Deşi laptele poate provoca diaree, cu siguranţă nu va da viermi puiului.
3. Laptele căţelei poate face viermi în pui.
ADEVĂRAT.
Când căţeaua are anumiţi viermi intestinali, îi va transmite prin lapte şi puilor ei. De aceea, deparazitarea mamei la timp e importantă.
4. Sarea provoacă viermi.
FALS.
Deşi nu e utilă câinelui şi îi poate dăuna, sarea nu cauzează apariţia viermilor.
5. Câinele hrănit mai mult, cu mai multe vitamine, minerale, carne, etc., va ajunge mai mare.
PARŢIAL FALS.
Unul dintre primele lucruri întrebate de mulţi proprietari noi de câini e ce să-i dea ca să se facă mare. Nu poţi face din ţânţar armăsar, câinele va ajunge atât de mare cât îi este scris în informaţia genetică.
Mai mult chiar, dacă hrăniţi puiul în exces, greutatea suplimentară îi poate cauza probleme mari de sănătate. În plus, calciul în exces se poate depune pe oase şi poate stopa creşterea, iar vitaminele în exces pot duce la intoxicaţii.
Pe de altă parte însă, dacă nu hrăniţi câinele suficient de bine cantitativ sau calitativ, creşterea acestuia poate fi încetinită şi probabil va avea şi probleme de sănătate.
Respectaţi indicaţiile medicului veterinar, el va şti ce şi cât trebuie dat suplimentar câinelui.
6. Oricărui câine îi trebuie calciu dat pe lângă hrana uscată.
FALS.
O discuţia mai pe larg despre hrana uscată va fi disponibilă mai târziu, hrana uscată însă e gândită în aşa fel încât să aibă toate vitaminele, mineralele, etc. de care are câinele nevoie, în dozele potrivite.
Sigur că fiecare organism asimilează diferit, unii au nevoie de mai mult calciu, alţii de mai puţin, singurul însă care poate decide dacă trebuie suplimentate mesele e veterinarul (preferabil după un test de sânge). Nu daţi calciu după ureche ca „să crească mare”, întrebaţi medicul înainte.
Acestea fiind spuse, foarte mulţi câini de rasă au nevoie de suplimente de calciu şi vitamine, dar nu toţi.
7. Calciul nu poate dăuna.
FALS.
Calciul dat în exces, care nu se poate asimila sau elimina (eventual şi datorită lipsei vitaminei D3) se depune pe oase şi articulaţii, putând astfel să oprească creşterea unui pui în înălţime.
8. Oricărui câine îi trebuie complexe de vitamine pe lângă cele din hrana uscată.
FALS.
Hrana uscată conţine toate vitaminele şi mineralele necesare câinelui. Dacă nu asimilează bine şi are nevoie de ceva în plus, medicul veterinar e cel care va şti ce şi cât să dea în plus.
Câinele e unul dintre puţinele animale care nu poate elimina excesul de vitamine, caz în care se poate ajunge şi la intoxicaţii grave.
9. Oasele fierte sunt mai bune ca cele crude.
FALS.
Prin fierbere, oasele devin mai dure şi se pot sparge în aşchii.
10. Femurul de vită e mai bun ca orice alt os.
FALS.
Femurul de vită e extrem de dur, câinele îşi poate rupe dinţii în el, mai ales dacă e fiert.
Sursa : aici
Gripa felina
Daca pisoiul dumneavoastra manifesta unul dintre urmatoarele semne: ii curg ochii sau nasul si stranuta, acesta ar putea avea gripa felina. Desi vaccinarile ar trebui sa ii protejeze impotriva infectiilor severe ce pot fi provocate de gripa, pisoii se pot totusi imbolnavi usor daca sunt expusi la o doza ridicata de virus. Este foarte ca pisoii sa fie tratati imediat de gripa. Gripa felina cauzeaza adesea o infectie a ochilor numita conjuctivita. Netratata, aceasta poate duce la infectii si mai grave ale ochilor si, uneori, chiar la pierderea ochiului.
- carnea de vita (cruda sau fiarta), carnea de pasare;
- ficat (pasare sau vita) - numai fiert si in cantitati mici;
- branza de vaci (a se evita branza sarata)
- laptele de vaca
Respiraria cainelui
Faptul că un câine are mai mereu gura întredeschisă face ca acest miros să fie foarte uşor de depistat. Cauzele pentru o astfel de problemă pot fi diverse şi pot fi atât probleme generale, cât şi locale. Dintre problemele locale putem să enumerăm inflamaţiile gingiei (gingivitele), placa dentară, tartrul, cariile, abcesele dentare, tumorile cavităţii bucale, periodontitele sau corpii străini reţinuti la nivelul cavităţii bucale. Ce se poate face? În primul rând, tratarea diferenţiată a fiecărei afecţiuni în parte, printre cele mai grave regăsindu-se tumorile bucale şi inflamaţiile cronicizate ale cavităţii bucale. Periodontopatiile vor avea o evoluţie treptată pe termen lung, nepunând în pericol viaţa animalului. Tartrul are o singură soluţie de rezolvare: detartrajul profesional, urmat de o dietă sau adăugarea la dietă a unor produse care să prevină reapariţia sau apariţia după un timp mai îndelungat. Dintre cauzele generale, trebuie să fim mereu atenţi la sănătatea rinichilor. Aceştia, odată afectaţi major, vor determina apariţia în respireţie a unor compuşi toxici ce dau un miros caracteristic amoniacal, dar provoacă şi ulcere la nivelul cavităţii bucale. De asemenea, boli precum jigodia sau leptospiroza pot provoca un miros neplăcut al respiraţiei. Ce se poate face în astfel de cazuri? Din păcate, trebuie apelat la un medic veterinar care să trateze corespunzător, în urma unui diagnostic precis, afecţiunea ce determină o astfel de problemă.
Sursa : aici
Foto:internet
Australian Shepherds - Ciobanescul australian
Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.
Istoric si origine
Desi exista multe teorii asupra originii aceste rase de caini, Ciobanescul Australian, in forma sa actuala, s-a dezvoltat in exclusivitate in Statele Unite. Rasa a primit numele de Ciobanesc Australian , datorita asocierii sale cu Ciobanestii Basci, care au sosit in America in anii 1800, din Australia.
Popularitatea acestei rase de caini in America a crescut foarte mult dupa al II-lea Razboi Mondial, odata cu explozia echitatiei gen Western si a spectacolelor de Rodeo. Astfel, cainii au devenit cunoscuti marelui public prin intermediul spectacolelor de Rodeo,spectacolelor ecvestre, filmelor cinamatografice si televiziunii. Multilateralitatea acestor caini, precum si usurinta cu care se dresau, i-a facut foarte utili in multe ferme si ranch-uri americane. Fermierii americani au crescut aceasta rasa de caini, mentinanu-i si dezvoltandu-i versatilitatea, inteligenta ascutita , instinctul de turma si vigilenta.
Ciobanescul Australian a fost inregistrat in diferite registre genealogice, incepand din anul 1950. In 1990, Asociatia Americana a Ciobanescului Australian a fost stabilita ca fiind clubul parinte al rasei , reprezentant al rasei in American Kennel Club. In anul 1991, in septembrie, AKC a recunoscut oficial Ciobanescul Australian ca rasa de caini de sine statatoare, acceptand-ul in Registrul Genealogic .
Aspect exterior si dimensiuni
Ciobanescul Australian este un caine de talie medie, bine echilibrat, usor mai lung decat inalt. Talia este de aproximativ 50-56 cm la masculi si 48-50 cam la femele.
Este un caine solid construit, cu osatura moderata. Dimorfismul sexual este marcant, masculii fiind bine construiti, dar fara a fi grosolani , iar femelele sunt mai usoare, dar fara a avea constitutie debila. Capul acestui caine este bine conturat, uscativ dar puternic. Trebuie sa fie proportional cu corpul.
Botul este egal in lungime, sau usor mai scurt decat craniul. Privite din profil, botul si occipitalul formeaza planuti paralele, separate de un stop moderat, dar bine definit.Botul este usor conic de la baza spre varf si se termina rotunjit. Capul este expresiv, cu o expresie inteligenta, atenta, alerta , infocata.
Ochii acestui caine pot fi caprui, albastri sau de orice variatie sau combinatie de culori, inclusiv patati sau marmorati. Urechile sunt triunghiulare, de marime moderata, prinse sus pe cap.In atentie, pot fi indreptate spre inainte , sau inspre lateral, ca o rozeta. Urechile lasate pe spate sau atarnande sunt defecte severe. Craniul este plat in crestet, sau usor rotunjit, cu protuberanta occipitaului stearsa.Stopul este moderat bine deifinit.
Gatul acestui caine este puternic, de lungime moderata , usor arcuit, prins bine de umeri. Linia superioara : -spatele este drept si puternic, orizontal, de la greaban spre solduri. Crupa este usor lasata. Pieptul nu este larg, dar toracele este adanc cu punctul cel mai decliv atingand articulatia cotului. Coastele sunt lungi, bine arcuite, elaastice. Coada este dreapta, poate fi cupata sau poate fi mai scurta din nattere, dar nu trebuie sa depaseasca 10 cm in lungime.
Trenul anterior : Spata este lunga, plata, bine inclinata spre inapoi, bine prinsa de corp. Bratul , care ar trebui sa fie cam de aceiasi lungime cu spata , formeaza un unghi de aproximativ 90 grade cu acesta. Membrele anterioare sunt drepte, perpendiculare pe sol. Membrele sunt puternice, cu scheletul drept, puternic. Fluierele sunt de lungime medie si usor inclinate. Labele sunt ovale, compacte, cu pernitele apropiate, cu unghii bine arcuite. Pernitele sunt rezistente si cu epidermul ingrosat.
Trenul posterior: Largimea soldurilor este egala cu largimea umerilor. Unghiul dintre pelvis si femur este egal cu cel dintre spata si humerus, formand un unghie de aproximativ 90 grade. Articulatia grasetului este bine definita, jaretul moderat inclinat. Jaretii sunt scurti, perpendiculari pe sol si paraleli intre ei, vazuti din spate. Pintenii care apar trebuie indepartati chirurgical. Labele sunt ovale, compacte , cu degetele apropiate si unghii arcuite. Pernutele sunt groase, rezistente.
Roba are parul de textura medie, drept sau usor ondulat, de lungime medie si rezistent la intemperiile vremii. Subparul difera ca si grosime, in functie de climat. Parul este scurt si moale pe cap, urechi, fata anterioara a membrelor toracice si sub jareti. Fata posterioara a membrelor toracice este mai bogata in invelis pilos. Masculii au un fel de coama, mai bogata decat femelele. Ca si culoare, roba poate fi albastra, neagra, roscata, roscat cu semne albe sau pete de foc . Linia unui guler de culoare alba nu trebuie sa depaseasca punctul greabanului. Albul este acceptat pe gat, unde poate forma un guler total sau partial, pe piept, pe membre, partile laterale ale botului, pe crestetul capului. Pe cap nu trebuie sa predomine albul, iar ochii trebuie sa fie inconjurati in intregime de culoare si pigment.
Mersul Ciobanescului Australian este lin, usor , liber. Exprima o mare agilitate in miscare, cu un pas foarte bine echilibrat, capabil sa acopere distante lungi. Membrele anterioare si posterioare se misca paralel cu linia mediana a corpului. Pe masura ce viteza de deplasare a cainelui creste, labele picioarelor ( anterioare si posterioare) converg spre centru, spre linia mediana, in timp ce spatele ramane drept, la acelasi nivel. Ciobanescul Australian trebuie sa fie foarte agil si capabil sa schimbe directia sau alura instantaneu, cu usurinta.
Personalitate
Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat.
Relatiile cu familia si casa
Este un excelent caine de familie, adora sa mearga cu masina sau sa-si insoteasca stapanul in plimbarile calare, doar pentru a fi in compania lui Ca si caine de ferma, isi indeplineste sarcinile cu multa responsabilitate si rigurozitate , adunand turmele sau gasind animalele ratacite prin tufisuri . Multi dintre acesti caini isi insotesc stapanii in actiunile de voluntariat din casele de copii orfani sau de handicapati fizic sau mintal, in cadrul unor actiuni de terapie pentru aceste categorii sociale. Sunt caini care solicita destul de mult atentia si preocuparea stapanului, insotindu-l din camera in camera , dorind sa fie tot timpul in prezenta acestuia. Deoarece au un puternic instinct de protectie a teritoriului si a bunurilor stapanului, acesti caini trebuie controlati cu fermitate, pentru a nu deveni excesiv de agresivi.
Dresajul
Este un caine usor de dresat, usor de intretinut si foarte dornic de a face pe plac stapanului. Aussie a fost si este inca folosit ca si caine ghid pentru nevazatori , hipoacuzici , in politie si in actiunile de depistare a stupefiantelor , in actiunile de salvare
Aussie este un caine foarte activ, necesitand mult exercitiu fizic zilnic, pentru a preveni plictisirea si dezvoltarea unor obiceiuri distructive. Datorita nivelului inalt de energie pe care il au, combinat cu inteligenta deosebita, acesi caini au nevoie permanent sa li se dea ceva de facut , fie ca trebuie sa aiba grija de copiii, sa apere casa, sa pazeasca si sa adune turma sau sa concureze in diferite concursuri canine.
Boli si afectiuni curente
Cea mai comuna problema a acestor caini este displazia de sold. Aceasta este o maladie transmisibila genetic, desi, factori de mediu, cum ar fi cresterea excesiva si castigul rapid in greutate pot inrautati problema. Boala se poate diagnostica prin radiografiere, care se face in jurul varstei de 8-9 luni, sau mai devreme, daca apar probleme locomotorii. Exemplarele folosite la reproductie se vor examina obligatoriu pentru a determina daca au sau nu boala. Radiografiile vor fi trimise la OFA- Fundatia de Ortopedie pentru Animale, unde vor fi examinate de un specialist, care va califica conformatia articulatiei soldului ca fiind excelenta, buna, satisfacatoare sau displazica (variind de la moderat la sever).
Cainii din rasa Ciobanesc Australian mai prezinta o serie de probleme oculare, care sunt de asemenea ereditare, si care afecteaza vederea in diferite grade, mergand pana la pierderea totala a vazului. Aceste afectiuni pot fi : coloboma oculara, coloboma irisului, cataracta juvenila sau senila, dezlipirea de retina, membrana pupilara persistenta, atrofie retiniana progresiva, districhiazis. Din cauza frecventei mari a aparitiei acestor afectiuni, cainii folositi la reproductie sunt supuse anual unui control oftalmologic, si trebuie sa fie evaluate de Fundatia pentru Oftalmologie Canina.
Prezentarea video de pe Animal Planet : http://animal.discovery.com/videos/dogs-101-season-one/?smid=YTAPC-YTD-PLP
Sursa articol : aici
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
