Impartim acelasi spatiu, respiram acelasi aer!
Uneori le vedem, alteori le auzim, dar de cele mai multe ori trecem fara sa le observam, prea procupati de noi, de ale noastre. Ne place cantecul lor, penajul colorat, mutritele curioase sau imbufnate! Uneori ne enerveaza! Cel mai bine le auzim in diminetile de vara cand canta cu foc si zboara vesele din creanga in creanga. De vazut, le vedem iarna cand nu mai sunt camuflate de frunzele copacilor si, manate de foame, se aproprie mai mult de om. Dar ce stim despre ele, vecinii nostrii? Mai jos cele mai cunoscute specii de pasari care locuiesc in Capitala si cateva cuvinte despre ele.
( click pe FOTO GALERIE pentru imagini )
Drepneaua neagra este unica pentru faptul ca, in afara de perioada in care cuibareste, isi petrece toata viata in zbor. Se curata, se imperecheaza, colecteaza materiale pentru cuib, doarme, se joaca in aer, bea apa din zbor. Zboara si pe vreme rea, pe grindina sau ploaie violenta. Migreaza din Africa de sud in Europa. In tara noastra ajunge pe la jumatatea lunii aprilie si pleaca in august. Se hraneste vanand insecte. Drepneaua neagra, sau randunica cu coada scurta se agata de acoperisuri, de crevasele din zid. Poate atinge 220 km/ora in picaj.
Mierla este una dintre cele mai des intalnite pasari din parcurile bucurestene. Masculul are penajul negru intens, iar femela maro inchis. Ciocul ambelor pasari este galben. Canta de obicei dimineata si in amurg. Cantecul este melodios, fiind compus din sunete clare, alternative inalte si joase, urmate de un ciripit.
Gaita poate fi observata in oras, in parcuri, dar si pe langa asezarile omenesti, in cautare de hrana. In zbor poate fi recunoscuta dupa aripile rotunjite, albul de la baza cozii si zborul incet cu batai de aripi lente si regulate. Uneori emite un fel de mieunat si imita glasul altor pasari si animale.
Vrabia de casa este - alaturi de porumbel - cea mai raspandita pasare din oras. Cuibareste sub tiglele de pe acoperisuri, crapaturi si rareori in arbori. Sociabile, vrabiile se strang in stoluri si sunt foarte galagioase. Coloritul general este maro, cu burta albicioasa.
Ciocanitoarea pestrita mare traieste in parcuri, gradini si paduri. Toata lumea a auzit-o sau a vazut-o macar o data in timp ce gaurea scoarta unui copac. Cresteaza scoarta copcilor pentru a cauta seminte ascunse de alte pasari. Migreaza in masa dupa mancare.
Randunica este o pasare migratoare, care poate fi vazuta in Romania doar pe perioada verii. Randunicile se reproduc in zonele temperate, dar migreaza la tropice sau in zonele temperate din sud atunci cand temperaturile scad, iar insectele cu care se hranesc dispar.
Pitigoiul albastru are corpul acoperit cu un penaj de culoare galbena pe partile inferioare si o dunga ingusta si intunecata pe centrul abdomenului, aripile albastre si fata alba, crestetul capului albastru si ochii prevazuti cu o banda orizontala, neagra, subtire. Sexele sunt similare ca infatisare, desi femelele au adeseori penajul mai putin lucios decat masculii. Exemplarele tinere, spre deosebire de cele adulte, au fetele galbene. Cuibaritul are loc in gaurile din peretii exteriori ai cladirilor sau ai zidurilor, in copaci, precum si in cuiburi-cutii.
Pitigoiul mare. Pasare mica şi vioaie, cu penaj galben verzui si putin negru pe cap. Se deosebeste de alti pitigoi datorita unei dungi negre pe piept. Iarna, ii putem ajuta punand pe o ramurica o bucata de slanina legata cu o ata ca sa se hraneasca.
Cucuveaua. In popor este cunoscuta drept vestitoarea mortii. Specialistii spun insa ca aceasta credinta este falsa. Pasarile veneau la casele unde se aflau lumanari deoarece erau atrase de insectele care roiau in jurul luminii. Cucuveaua este de fapt o bufnita de talie mai mica (23-27 cm), cu un penaj cenusiu dechis, avand ochii de culoare galbena. Ea are o coada scurta, fiind o pasare care este activa ziua si noaptea. Pasarea prefera regiunile de padure cu luminisuri, sau regiunile stancoase deschise, precum si gradinile cu pomi batrani. Are nevoie de scorburi sau gauri pentru cuibarit, locuri cu ascunzisuri si de panda. Poate fi intalnita si in cladiri abandonate sau adaposturi artificiale, acomodandu-se usor cu oamenii. Cucuveaua este o pasare care pandeste prada. Ea vaneaza de obicei noaptea sau in lumina crepusculara insecte mari, rame, rozatoare mici, pasari, serpi mici sau soparle.
Graurul. Desi cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, unii s-au obisnuit sa convietuiasca cu omul. Graurii isi instaleaza cuibul in scorburi, pe langa case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori. Femela depune 5-6 oua, pe care le cloceste vreme de 14 zile.
Graurii se pricep sa imite si cantecul altor pasari, redand cu maiestrie glasul acestora si chiar sunetele care se disting in preajma sa. Pentru a se curata de paraziti, graurii au descoperit o metoda inedita: extrag insecticidul din furnici. Acidul formic pe care furnicile il improasca din abdomen atunci cand sunt deranjate este raspandit pe penele de pe aripi si de pe coada cu ajutorul ciocului, avand rolul de a distruge parazitii din penajul pasarilor.
Macaleandrul. Este usor de recunoscut datorita pieptului sau rosu-ruginiu, caracteristica ce i-a atras numele alternativ de “gusa rosie”. Sexele sunt foarte asemanatoare ca infatisare, avand penajul cafeniu si o pata ruginie pe barbie si piept. Macaleandrul este una dintre putinele pasari care canta pe timpul iernii, sunetele sale placute si melodioase reprezentand o alta caracteristica ce i-a atras simpatia publicului. De asemenea, produce un sunet scurt, ca un ticait.
Rata mare traieste in jurul lacurilor din Bucuresti. Rata salbatica mare are o lungime de pana la 65 cm si poate ajunge la o greutate de 1,5 kg. Masculul este mult diferentiat de femela prin coloritul vioi al penajului. Ratoiul are capul si gatul de un verde inchis cu luciri albastrui-metalice. Picioarele sunt palmate de culoare portocalie iar ciocul este lat de culoare galbena. Ca semn distinctiv, masculul are cateva pene rasucite la coada. Rata este de culoare bruna, pestrita cu ceva alb la coada si aripi. Rata salbatica mare in general se hraneste in apa, cu diverse plante acvatice de la suprafata , melci, insecte si viermi. Cand are ocazia se hraneste si pe uscat cu seminte, cereale, diferite plante. Rata mare traieste in perechi. Femela depune pana la 12 oua . Puii sunt foarte repede dusi la apa, unde se hranesc singuri, si dupa 8 saptamani sunt gata de zbor.
Vanturelul rosu, pasare rapitoare de talie mica, 31-37 cm, cu anvergura aripii de 68-78 cm. Face parte din familia şoimilor. Are coada lunga, aripi lungi şi ascuţite. Capul şi coada masculului este de culoare gri, coada prezentand o banda terminala lata de culoare neagra. Spatele este roşcat, iar partea inferioara galbui-crem, cu pete şi dungi negre. Femelele au colorit mai modest, avand capul şi coada ruginii, precum şi partea dorsala maro-roşiatic. Se poate observa adesea survoland solul, staţionand in aer cu aripile fluturande.
Cioara griva. Desi oamenii o dusmanesc uneori, fiindca face mizerie (gainat pe masini si pe bancile din parcuri), cioara griva este una dintre cele mai destepte pasari din lume. Ciorile din estul Europei au un colorit gri-negricios, pe cand cele din vestul Europei sunt negre. Ciocul este mare si tocit. Cuibul este facut, in general, din ramuri si din bete si este construit de ambii parteneri. Sunt pasari omnivore si se hranesc cu insecte, cu nevertebrate mici, pasari mici, seminte si cu hoituri.
Porumbelul. Este pasarea cea mai larg raspandita in Europa. Culoarea penelor difera dupa specie, de la simpla si uniforma pana la coloritul cel mai variat. Porumbeii traiesc in perechi si isi construiesc un cuib simplu, in care femela depune doua oua albe.
Sursa ; aici
