Hematuria la feline - prezenta sangelui in urina

Hematuria reprezinta prezenta celulelor rosii ale sangelui in urina. Ea poate fi macroscopica (vizibila cu ochiul liber) sau microscopica.

Afla care sunt cauzele care pot determina hematuria!

Infectiile bacteriene ale tractului urinar sau genital cum ar fi cistita (infectia vezicii urinare) sau vaginita.

Cancerul tractului urinar sau genital, mai ales cel de la nivelul vezicii urinare si a uretrei.

Calculii (pietrele) de la nivelul tractului urinar, in special la nivelul vezicii urinare si a uretrei.

Anomalii congenitale ale tractului urinar (prezente la nastere) – una dintre cele mai frecvente anomalii este un diverticul al vezicii urinare denumit urachus.

Rar, parazitii tractului urinar (parazitul rinichiului Diotophyma renale si cel al vezicii urinare Capillaria plica).

Tulburarile de coagulare (sangerare) induse de numarul scazut de trombocite (trombocitopenia). Coagularea intravasculara diseminata (o problema sistemica de coagulare observata la animalele grav bolnave), inclusiv intoxicatia cu raticide anticoagulante (warfarina) sau cu veninul unor serpi.

Traumatismele provocate asupra rinichilor si ale vezicii urinare.

Hematuria indusa de medicamente (de exemplu, cistita hemoragica, sterila, neinfectioasa produsa de ciclofosfamida, un medicament folosit in tratamentul unor tipuri de cancer si boli imun-mediate).

Hematuria idiopatica („din cauze necunoscute”) benigna provenind de la nivelul rinichilor este o afectiune rar intalnita, dar care este insotita de o hematurie suficient de severa incat sa provoace anemierea pacientului.

Efectul hematuriei asupra animalutului de companie poate varia de la nici un semn evident pana la o simptomatologie severa. Sangerarea insemnata de la nivelul tractului urinar poate induce pisicii voastre o stare de anemie, slabiciune si chiar colaps.

Simptomele care insotesc in mod frecvent hematuria sunt:

Urinarea dificila sau dureroasa
Tenesme (spasme dureroase) la urinare
Eliminarea frecventa a unor cantitati mici de urina
Dureri abdominale

Daca observati prezenta hematuriei sau a oricarui simptom amintit mai sus va trebui sa va programati urgent animalutul la o consultatie la medicul vostru veterinar.

Diagnosticul

In cazul in care animalutul sufera de hematurie, medicul veterinar poate recomanda unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:

Analiza urinei pentru a pune in evidenta leucocitele, hematiile, cristalele si bacteriile.
Urocultura si sensibilitatea acesteia efectuate pentru a identifica infectia tractului urinar si pentru a determina care sunt cele mai eficiente antibiotice menite sa trateze infectia prezenta.
Examinarea microscopica a frotiurilor vaginale – examenul citologic vaginal al femelelor de pisica necastrate care ar putea avea o vaginita.
Hemoleucograma efectuata pentru a aprecia gradul de infectare generala al organismului, de anemie sau pentru a pune in evidenta numarul scazut de trombocite (trombocitopenia).

Teste biochimice serice pentru a evalua functia hepatica si renala, cat si pentru a identifica tulburarile electrolitice si acido-bazice.
Profilul de coagulare ce va include si numaratoarea trombocitelor

Radiografiile abdominale simple, fara substanta de contrast pentru a evalua dimensiunile rinichilor si ale vezicii urinare, precum si pentru a identifica pietrele suficient de dense incat sa poata fi vizibile pe filmele radiologice simple.

Radiografiile cu substanta de contrast pentru a evalua tractul urinar de pietre, tumori sau vreo eventuala obstructie.
Examinare cu substanta de contrast a portiunii superioare a tractului urinar (rinichi si uretere) este denumita urograma excretorie sau pielograma intravenoasa. Aceasta metoda de diagnostic poate pune in evidenta obstructia portiunii superioare a tractului urinar si semnele infectiei renale (bazinetul renal dilatat).
Examinarea cu substanta de contrast a portiunii inferioare a tractului urinar (vezica urinara si uretra) este denumita cistouretrograma. Aceasta procedura poate ajuta la identificarea tumorilor vezicale, precum si a anomaliilor congenitale de tipul diverticulului urachal (persistenta uracusului). Aceste tipuri de metode de diagnostic pot fi recomandate atunci cand rezultatele altor teste de diagnostic sunt neconcludente.

Examinarea ecografica abdominala se dovedeste utila in a investiga tractul urinar de eventualele pietre, tumori, obstructii, precum si in a pune in evidenta infectia rinichilor (pielonefrita). Examenul ecografic este adesea recomandat atunci cand rezultatele altor metode de diagnostic au fost neconcludente.

Cistoscopia la femelele de pisica permite evaluarea vaginului, uretrei si a vezicii urinare prin introducerea unui „aparat” optic, respectiv unui cistoscop rigid prin uretra pana in vezica urinara. Aceasta tehnica permite medicului veterinar sa vizualizeze anomaliile congenitale ale tractului urinar inferior, tumorile, pietrele si alte tulburari prezente. De asemenea, permite prelevarea unor probe biopsice cu ajutorul cistoscopului, fara a fi nevoie de o interventie chirurgicala abdominala majora. Cistoscopia este, de regula, efectuata dupa alte proceduri de diagnostic care nu au fost concludente. Ea se realizeaza sub anestezie generala si de catre un medic veterinar ecograf specialist.

Tratamentul

Tratamentul instituit va depinde de afectiunea diagnosticata. Medicul veterinar poate prescrie unul sau mai multe dintre urmatoarele tratamente pentru pisica voastra:
Antibioticele pentru eventuala infectie bacteriana a tractului urinar sau genital. In mod ideal, antibioticul ar trebui ales pe baza antibiogramei care are rolul de a identifica cel mai eficient medicament pentru un anumit tip de bacterii care au dus la aparitia infectiei. Cu toate acestea, medicul veterinar poate face o presupunere bazata pe experienta sa in domeniu cu privire la ce antibiotic poate fi folosit luand in considerare tipurile de bacterii care produc in mod frecvent infectii ale tractului urinar si capacitatea unor antibiotice de a ajunge in urina prin intermediul tubilor renali. Tratamentul cu antibiotice este recomandat pentru 2-3 saptamani.

Modificarea alimentatiei in cazul anumitor tipuri de calculi (pietre) sau daca insuficienta renala este prezenta.
Terapia cu lichide pentru cazurile soldate cu deshidratare. Aceasta poate fi, de asemenea, recomandata pentru a creste volumul excretat de urina (stabilirea unei diureze).

Vitamina K in cazul consumului de otrava pentru sobolani cu efect anticoagulant (warfarina) sau antiveninuri atunci cand hematuria este consecinta actiunii veninului (hemotoxine) unor serpi.

Interventia chirurgicala se poate dovedi necesara pentru inlaturarea pietrelor sau a tumorilor de la nivelul tractului urinar sau pentru a corecta anomaliile congenitale. De asemenea, interventia chirurgicala poate fi utila in determinarea locului sangerarii, respectiv, daca aceasta provine de la rinichiul stang sau drept in cazurile rare de „hematurie renala benigna”.
Chemoterapia poate fi benefica la unele animalute cu cancere ale tractului urinar.

Ingrijirea la domiciliu

Prezenta sangelui in urina (hematuria) este un lucru anormal. Daca observati ca animalutul vostru prezinta hematurie trebuie sa va prezentati la medicul vostru veterinar pentru un consult.

Tineti-va pisica sub observatie atenta in ceea ce priveste orice semn clinic asociat, cum ar fi durerea sau dificultatea de a urina. Daca este posibil, recoltati o proba de urina si duceti-o la medicul veterinar pentru consultatie.

Administrati-i pisicii voastre medicamentele prescrise intocmai cum v-au fost recomandate de catre medicul veterinar. Aduceti in atentia veterinarului orice modificare aparuta in starea animalutului vostru.
Inspectati mediul de viata al animalutului de prezenta unor posibile toxice (in special, otravuri pentru sobolani, cu efect anticoagulant).